Emoții sau răsfăț?


Crizele de plâns – emoții sau răsfăț?

Ne vedem cu Adriana Boros la VIVO Cluj Napoca în data de 18 august, începând cu ora 18.30 la o discuție despre nevoia de exprimare a emoțiilor și cum putem să o dezvoltăm în noi și în copiii noștri.

Trăim o perioadă în care vorbim foarte mult despre emoţii. Câteodată am senzaţia că au devenit un trend. Ştim cât sunt de importante, cât de bine este să le exprimi și să nu le inhibi, cum ne ajută să ne dezvoltăm şi partea cognitivă, cât de mult ne ajută în socializare. Dar, am senzaţia că, cu cât vorbim mai multe despre ele, cu atât mai puţin le trăim şi cu atât mai puţin învăţăm să le gestionăm.

În continuare emoțiile copiilor noștri ne sperie. Grupul părinţilor conştienţi are deja 6 ani, peste 20 mii de membri şi multe articole scrise pe această temă. Şi totuşi, cea mai frecventă întrebare este legată de plânsul copiilor şi tantrumuri.

De-a lungul anilor am cules foarte mult folclor la această temă. Dar ideea generală pe care am putut să o desprind este că plânsul ăsta nu este bun. E ceva de care trebuie să scăpăm, să inhibăm, să oprim. Prin tot felul de metode, alese în funcţie de modelul intern pe care îl purtăm legat de acest subiect. Luăm personal plânsul copilului sau îl percepem ca o evaluare a modului în care ne facem treaba de părinți. Câteodată emoțiile lor trezesc în noi emoții despre care nu știam și reacții care ne sperie. Știm ce nu vrem să facem în relația cu copiii noștri, dar nu avem tot timpul mecanismele necesare. Citim cărți sau articole, ni se pare că lucrurile sunt logice și ușor de implementat, dar realitatea lovește și ne trezim că reacționăm în paternuri vechi deja foarte bine întărite.

Dezvoltarea umană a fost axată preponderent pe partea rațională și emoțiile erau considerate de multe ori o slăbiciune sau erau tratate poetic de artiști. Tendința umană a fost să se separe de ele pentru că viața emoționale nu este predictibilă. De multe ori pare că ne încurcă rațiunea și capacitatea de a lua decizii. Așa că am învățat să fugim de ele, să nu ne uităm la ele, să le ignorăm că așa vor trece și rațiunea va câștiga bătălia.

Dar, întotdeauna practica bate teoria și viața ne arată că lucrurile sunt mult mai complexe decât credeam noi. Corpul nostru nu este un mecanism cu butoane on/off. Dar este un circuit complex, care comunică permanent și dezechilibrele dintr-o parte afectează în moduri foarte concrete întregul mecanism.
SI chiar dacă credem la un moment dat că am reușit să învățăm să ne gestionăm emoțiile, copiii noștri au darul de a ne demonstra contrariul și dezvelesc strat după strat în lumea noastră interioară, pentru a ne provoca să ne uităm mai departe, să vindecăm mai departe și să ne acceptăm cu tot ceea  ce suntem și trăim noi.
Una dintre cele mai mari provocări ale vieții de părinte este să ne menținem calmul, mai ales când copilul este în mijlocul unei crize de plans, de ăpreferat în mijlocul magazinului. De foarte multe ori ne trezim în situații în care lipsa noastră de control ne uimește sau chiar ne șochează.

Ei bine sunt lucruri concrete pe care le putem face, dar totul porneşte de la nişte procese foarte personale şi de la o autoeducaţie conştientă în ceea ce înseamnă dezvoltarea fiinţei umane.

În cadrul întâlnirii noastre vom discuta despre:

  • Dezvoltarea emoţională a copilului până la 7 ani

  • Creierul şi crizele de plâns

  • De ce plânsul este bun

  • Cum putem gestiona conştient aceste momente de dizolvare emoţională a copilului

  • Cum arată expresia emoţională a şcolarilor şi de ce este atât de importantă pentru ei.

Oameni mici și mari
netopia netopia netopia
Vrei să fii la curent cu evenimentele noastre? Înscrie-te la newsletter!

Oameni mici și mari - 2019 | Developed by Bluzz Version